Ce ți-ai propus să realizezi cu vinurile românești? Și de ce?

Interviu

5 Iunie 2020, Marinela Ardelean

Acestea au fost întrebările adresate de mine oneologului și co-fondatorului cramei Vitis Metamorfosis, Fiorenzo Rista. În continuare veți găsi rezumatul interviului nostru online din perioada de izolare. Rista este unul dintre specialiștii în materie de vinuri care s-a implicat activ în Revoluția Vinului Românesc, reușind să alinieze știința vinificației românești la standardele internaționale. Cu toate că șederea lui în România trebuia să fie de doar un an de zile, conform contractului de muncă, el nu s-a mai întors niciodată în Italia.

La sosirea în România, Fiorenzo Rista a găsit o țară unde majoritatea vinurilor albe erau dulci sau demi-dulci și cele roșii… să spunem că cele roșii erau mai greu de consumat. În 1998, Fiorenzo a început să lucreze cu Vinarte, o companie locală. Printre deținătorii acesteia se află și un nume italienesc. Ei voiau să creeze vinuri premium într-o perioadă în care singura companie preocupată de calitate era crama SERVE, producător al regiunii Dealu Mare, fondată de un investitor din insula Corsica a cărui familie avea o lungă istorie în vinificație.

“Munca realizată pe terenul podgoriei nu era greșită. Poate învechită, dar corectă. Strugurii erau buni. Cu toate acestea, vinul își pierdea valoarea în cramă. De vină era în mare măsură echipamentul depășit, deși existau și alte probleme… Eu am fost martorul schimbării pentru că am văzut când au fost construite noile beciuri și s-a implementat tehnologia nouă. Toate schimbările de pe teren se reflectă în pahar. Atunci când am venit, vinurile albe aveau o culoare gălbuie, cu o tentă aurie, iar acum sunt fresh și prezintă valențe de verde. Beciurile sunt atât de curate în prezent încât le-am deschis publicului spre vizitare. Vinurile pe care le puneam pe piață în anii târzii ’90 au convins producători din întreaga lume de potențialul uriaș al României. Nu a durat mult până când au venit și au început să lucreze aici. Iar ca urmare, oamenii au învățat ce trebuie făcut”, spune Fiorenzo Rista, sorbind un Sauvignon Blanc din generația 2019, primul rezultat satisfăcător al recoltei începând cu 2015, care a fost realizat pentru Vitis Metamorfosis – compania pe care o administrază în prezent.

Locuind în Italia, am fost curioasă asupra a două aspecte: cum i-au fost influențate deciziile din România de experiența din peninsulă, și care este cea mai apropiată regiune din ținutul italian de podgoriile preponderent sudice pe care el a lucrat în România.

Conform lui, regiunile sudice – Dealu Mare, Drăgășani, Mehedinți – se aseamănă cu Toscana. Au un sol mai bogat, cu mult lut, ceea ce oferă o structură semnificativă vinurilor roșii. Pentru iubitorii de vin alb, Fiorenzo Rista spune că regiunea din nordul Iașului, Cotnari, este o comoară nedescoperită încă. În ceea ce privește tehnicile vinificației, el este fericit să combine butoaie mici de stejar (230 litri) și cuve mari din stejar (5.000-7.500 litri) pentru maturarea vinului. “Strugurii Fetească Neagră, soiul de struguri roșii cel mai plantat în România, au taninuri netede și dulci, iar vîrful agresiv poate acoperi notele fructate ale cireșelor, cireșelor negre și vișinelor. Este un vin frumos, catifelat, iar cuvele mari de stejar ajută la păstrarea caracterului său”, spune Fiorenzo.

O tehnică similară a fost folosită pentru unul dintre primele lui vinuri reușite, Cantvs Primvs Cabernet Sauvignon, realizat în 2007 și lansat ca un experiment în 2009. Același vin produs din recolta anului 2009 a avut cel mai spectaculos rezultat pe piață. “Ne-am orientat către vinuri blânde, elegante, cu mai multe note de fructe și mai puține note lemnoase, păstrând autenticitatea soiului. Luăm mostrele butoaielor mici, mostrele cuvelor mari și apoi decidem amestecul final”, explică el. Pentru Cabernet, folosește două soiuri dezvoltate în Romania, în Drăgășani și în Iași; așa că, într-un fel, acești struguri pot fi considerați “soiuri locale” având în vedere că au fost selectați și îmbunătățiți local.

Cum prevezi viitorul încă necunoscut al vinului românesc după pandemie? Dar viitorul pe piața internațională? El crede că suntem pregătiți de ceva timp pentru lumea de peste graniță. “Poți să compari vinurile românești cu vinuri produse în Toscana, Puglia sau Bordeaux și ele vor face față. Nu spun că vor conduce clasamentul, dar se vor număra printre cele mai bune. Premiile dobândite la concursurile internaționale de vin o dovedesc. Cu toate acestea, producătorii trebuie să acționeze ca o singură forță. Spre exemplu, noi discutăm în prezent în Dealu Mare, despre o acțiune colaborativă de a înființa primul DOCG din România, dar și despre a lucra împreună în acțiuni de relații publice pentru vinul românesc. România, precum și Italia este un loc grozav pentru vin – poți planta viță de vie peste tot. Există un potențial mare, iar soiurile sunt diverse: pentru vinurile albe Fetească Albă, Fetească Regală, Șarbă, Crâmpoșie, Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească; pentru cele roșii Fetească Neagră și Negru de Drăgășani. În plus, aici găsești oameni care chiar au învățat cum să producă – mă gândesc la Aurel Rotărescu de la crama SERVE, Veronica Gheorghiu de la crama Oprișor sau Mihai Baniță de la crama Lacerta”.

Împreună cu Feteasca Neagră produsă in anii ’90 de SERVE, Fiorenzo’s Swallowtail Fetească Neagră a fost unul dintre vinurile care au dovedit puterea acestui soi, devenit de-a lungul timpului strugurele emblemă al României. Negru de Drăgășani este un soi pe care Fiorenzo l-a salvat de la extincție pe când lucra cu Vinarte și, cu toate că nu este cultivat în proporții mari, el i-a demonstrat potențialul. Se pare că toate soiurile care îl impresionează ajung un succes pe piață…deci, nu rămâne decât să ne rugăm pentru cât mai mulți producători ca domnul Rista!

Ultimele noutăți

Nu uita să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu ultimele noutăți

Bine ai venit pe site-ul Marinelei Ardelean.

Pentru a-l putea vizita, trebuie să ai vârsta legală pentru a consuma alcool în țara unde te afli. În cazul în care nu există legi referitoare la vârsta minimă legală pentru consumul de alcool, trebuie să fi împlinit 21 de ani.

Ai vârsta minimă legală pentru a consuma alcool?
Abuzul de alcool este periculos pentru sănătate. Consumă cu moderație.