Pentru a vinde vinuri românești în Asia este nevoie de educație

Interviu

5 Mai 2020, Marinela Ardelean

David Lim este unul dintre cei mai de succes antreprenori asiatici din lumea vinului. A participat la deschiderea pieței, s-a bucurat de creșterea ei și a asistat la formarea și transformarea unui public nou. Am stat recent de vorbă cu el despre ce se întâmplă pe piață în contextul Covid 19, despre șansele vinului românesc în Asia și despre obiceiurile de consum din China. Deși discuția a fost purtată ca un interviu, am preferat să vă fac un rezumat.

În 1999, David Lim era perceput drept „nebunul care a deschis un magazin de vin în Malaezia, pe vremea când nu exista niciunul”. Se întâmpla într-o perioadă în care oamenii gustau cu plăcere spirtoase, mai ales distilate de vin (VSOP și XO), iar băutorii de vin erau văzuți ca fiind aroganți și snobi. Cu toate acestea, afacerea a avut succes, s-a transformat ulterior în franciză, iar în 2007 rețeaua de magazine Denise Wines număra 55 de locații, fiind cea mai mare din Sudul Asiei.

„Pentru că mâncarea de aici este picantă, primele vinuri care au avut succes pe piață erau cele care puteau face față condimentelor. Spre exemplu, un Shiraz solid din Australia se potrivește de minune.”, explică Lim. Anii de debut ai pieței de vin din China sau Malaezia seamănă izbitor de mult cu anii de debut din România – vinuri bune, amestecate cu sifon sau gheață. „Pentru a putea consuma o așa combinație, este nevoie de un vin bogat în notele de fruct și cu procente ridicate de alcool”, adaugă el. Așadar Caberneturile chiliene, Malbec-ul argentinian, în general vinurile din America au fost cele care au avut succes la public. Chiar și astăzi, începătorii într-ale vinului le preferă. Cu timpul oamenii și-au rafinat gusturile, au devenit mai sofisticați, iar consumatorii știu în prezent să aprecieze un Super Toscan sau un Amarone”, spune Lim.

În concluzie, publicul este unul scindat: începătorii cu vinurile din Lumea Nouă și la polul opus connaisseur-ii cu clasicele Europene… Dar unde s-ar încadra însă vinul din România, Moldova, sau de la vecinii noștri din Europa de Est? Ar fi greu de integrat, dar nu imposibil, iar educația este cheia: „Cei care reacționează în zona asta din lume la vinurile noi, exotice, necunoscute, sunt oamenii care pun preț pe aprecierile lui Robert Parker, pe Wine Advocate, sunt acei oameni formați în instituții de învățământ de tip Cambridge. E dificil să intri pe o asemenea piață deoarece este nevoie fie de multă educație a ta și a publicului vizat, fie de un val internațional de simpatie, cum a fost cazul regiunii Tokaji. Nu este de nerealizat, iar cel mai bun exemplu fiind vinul libanez. Nimeni nu știa de el, iar în final s-a dovedit un succes. La un moment dat, era imposibil să mai găsești un hotel de cinci stele sau un restaurant scump care să nu aibă un vin libanez în meniu. Dar acest rezultat a fost posibil datorită multelor degustări și a multiplelor evenimente organizate. Oricât ne-am strădui, un vin nou apărut pe piață nu are alte șanse decât acestea, și în special calea educației. Sau, în cazuri excepționale să fie un vin atât de bun încât zici un mare „WOW” din prima, cu un preț corect, pe care consumatorul să și-l dorească din nou și din nou”, explică Lim.

Privind spre zona financiară, Lim se așteaptă la o scădere a prețurilor la producător, cât și o încetinire a mecanismelor de marketing. „Cred că efecte semnificative se vor resimții în China, deoarece statul taxează vinul importat cu 50%. Așadar, însumând taxele de import, cheltuielile de distribuție și celelalte taxe asociate, precum și adaosul restaurantelor, o sticlă de vin care valorează 8-9 Euro, ajunge să coste 30-40 Euro. Acesta este și motivul pentru care în China, în Shanghai cel puțin, este rușinos să comanzi o sticlă de 30-40 de Euro atunci când mergi la restaurant cu partenerul de viață sau de afaceri. Ei știu că de fapt au cerut un vin a cărui calitate este de 8-9 Euro, iar pentru a avea garanția că beau un vin reușit trebuie să comande o sticlă de minim 80 de Euro. Lim a identificat dezavantajele lanțului de distribuție și le-a transformat în oportunități, deoarece a scurtat traseul băuturilor de la importator direct în locație.

În restaurantul său francez, Lim are peste 500 de etichete, iar meniul de Champagne Bar oferă peste 100 de nume. Oamenii au înțeles că oferta lor este corectă din punct de vedere calitate-preț. Oricum, în contextul pandemiei, Lim crede că vom asista la o reașezare a prețurilor, atât la nivelul adaosurilor practicate în piață, cât și la nivelul furnizorilor. În cazul anumitor producători de top europeni, prețurile au scăzut deja, și probabil este o reacție pe care o vom mai reîntâlni în viitorul apropiat.

Ultimele noutăți

Nu uita să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu ultimele noutăți

Bine ai venit pe site-ul Marinelei Ardelean.

Pentru a-l putea vizita, trebuie să ai vârsta legală pentru a consuma alcool în țara unde te afli. În cazul în care nu există legi referitoare la vârsta minimă legală pentru consumul de alcool, trebuie să fi împlinit 21 de ani.

Ai vârsta minimă legală pentru a consuma alcool?
Abuzul de alcool este periculos pentru sănătate. Consumă cu moderație.